Binecuvintata pentru a binecuvinta
Trăim într-o lume a nesiguranţei, în care nimic nu mai este la locul său, într-o societate care pare a-şi fi pierdut orice punct de sprijin, într-o epocă ce idolatrizează ştiinţa, într-o vreme în care valorile sunt în continuă schimbare, într-un veac în care lipsa unui scop precis a devenit un stil de viaţă, într-un mediu în care suntem înconjuraţi de oameni apăsaţi, îndureraţi, suferinzi şi deznădăjduiţi. Lumea noastră este una în care se încearcă negarea diferenţelor dintre bărbat şi femeie, în contextul unei acerbe afirmări de sine, creându-se un context în care atît bărbaţii cît şi femeile uită că au fost creaţi ca să se completeze unul pe altul, nu să fie în competiţie, o societate în care divorţul, familiile cu un singur părinte şi delicvenţa juvenilă sunt în continuă creştere. Neafectat de toate acestea, Cuvîntul lui Dumnezeu rămâne la fel de actual şi adevărat ca altădată (sau „peste veacuri” în loc de „ca altădată”). În asemenea circumstanţe, îndemnul pe care Apostolul Pavel l-a dat ucenicului său Timotei cu aproape două milenii în urmă pare mai actual ca niciodată: „Şi ce ai auzit de la mine în faţa multor martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii” (2 Timotei 2.2). Noi astăzi putem fi ceea ce suntem pentru că am avut în faţa noastră exemplul premergătorilor noştri, oameni ai credinţei care au trăit adevărul şi ni l-au transmis. La rândul nostru, noi suntem chemaţi să facem acelaşi lucru, încredinţând la oameni de încredere valorile care ne-au fost transmise iar aceştia, la rîndul lor, au datoria morală de a le transmite mai departe. Această atmosferă generală a timpurilor noastre, caracterizată de un flux al circumstanţelor ce par a fi dezlănţuite într-o furtună continuă de agitaţie şi derutare, se pare că biserica a pierdut această viziune pentru multiplicare. Dorim atît de mult ca astăzi, mai mult ca altă dată, biserica să-şi amintească nobila sa chemare. Într-un asemea context, îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru felul în care îşi glorifică Numele prin lucrarea cu femeile din Biserica "Isus Salvatorul". Esenţa lucrării cu femeile constă în echiparea eficientă a femeilor pentru a deveni ucenice mature în Hristos, dezvoltarea caracterului lor creştin şi a abilităţilor de a sluji altora, pentru ca în final Numele Domnului să fie glorificat. Femeile, ca parte a trupului lui Hristos, sunt hăruite cu daruri spirituale şi sunt chemate să slujească altor femei, astfel încît Trupul lui Hristos să fie zidit în dragoste, prin ceea ce dă fiecare mădular (Ef. 4.16). Aceasta este o investiţie cu valoare eternă. La nivel de biserică dorim ca lucrarea surorilor să fie acea ţesătură fină, de calitate, necesară, de ajutor, care să se împletească cu alte slujiri, iar astfel Urzitorul (care este Marele nostru Învăţător), să aducă prospeţime, înviorare, zidire şi întărire a trupului lui Hristos. Dumnezeu ne-a creat ca femei, iar acest lucru este minunat. Ne-a creat unice, speciale, cu intuiţie, sensibilitate, fragilitate, cu simţul frumosului şi al creativităţii, cu daruri şi talente, oportunităţi, cu capacitatea de a încuraja, mîngîia, de a fi alături de cel lipsit şi în suferinţă. Mai mult ca atît, Dumnezeu a pus în noi la fel ca şi în bărbaţi sentimentul acut al eternităţii. Ca femei, gustăm împlinirea şi devenim purtătoare de binecuvîntare pentru cei din jurul nostru atunci cînd alegem să ne împlinim rolul pe care Dumnezeu L-a menit pentru noi la Creaţie. Pentru mine este o mare bucurie ori de câte ori mi se cere să vorbesc despre această lucrare, şi să spun felul în care Dumnezeu Îşi foloseşte fiicele Sale. La Isus Salvatorul dorim ca fiecare femeie din biserică, în conformitate cu Coloseni 1:10-12, înainte de a se implica în a face ceva în lucrare, să aibă o viaţă care să-L onoreze pe Domnul: Pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcut în orice lucru: aducînd roade în tot felul de fapte bune şi crescînd în cunoştinţa lui Dumnezeu: întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare cu bucurie, mulţămind Tatălui care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfimţilor în lumină. Astfel, scopul nostru este ca fiecare membră a bisericii
Datorită faptului că biserica noastră este una mare şi are membri din diferite părţi ale oraşului, pentru eficacitatea lucrării am conceput lucrarea pe două nivele: pe de o parte am structurat-o ţinând cont de sectoarele oraşului (Buiucani, Botanica, Centru, Rîşcani, Ciocana, Poşta Veche), iar pe de altă parte este împăţită în departamente (aici ar mai trebui o clarificare de genul „fiecare departament funcţionând în fiecare/majoritatea sectoarelor”). În cele ce urmează voi prezenta structura lucrării cu femeile din biserica noastră. |